Cartea de fata reprezinta o lectura esentiala pentru a intelege cum au fost posibile scurgerile de informatii si tradarile ce au insotit Serviciul de Securitate britanic MI5 si Serviciile Secrete MI6 pe parcursul a peste sase decenii. Razboiul Rece dintre Occident, Statele Unite si Uniunea Sovietica este prezentat intr-un context istorico-politic ce surprinde in conflictul dintre agentiile de informatii concurente (GRU si KGB, pe de o parte, MI5, FBI si CIA pe de alta) si efortul lor cons...
Cartea de fata reprezinta o lectura esentiala pentru a intelege cum au fost posibile scurgerile de informatii si tradarile ce au insotit Serviciul de Securitate britanic MI5 si Serviciile Secrete MI6 pe parcursul a peste sase decenii. Razboiul Rece dintre Occident, Statele Unite si Uniunea Sovietica este prezentat intr-un context istorico-politic ce surprinde in conflictul dintre agentiile de informatii concurente (GRU si KGB, pe de o parte, MI5, FBI si CIA pe de alta) si efortul lor constant pentru intaietate in obtinerea secretelor militare.
Deja nu mai este un secret pentru nimeni ca planurile de aparare ale britanicilor, dar si informatii top secret furnizate de SUA ajungeau sistematic de la Londra la Moscova. Punctul nevralgic al intregii investigatii il constituie planurile pentru construirea bombei atomice, la care lucrau atat savanti britanici, cat si americani, dar la care au avut acces si Klaus Fuchs si alti spioni ce transmiteau aproape in timp real informatiile la Moscova. Pornind de la intrebarea indreptatita: „Cum a fost posibil?“, Chapman Pincher, care in ultimii ani a avut acces la arhive desecretizate ale KGB si la surse de prima mana, argumenteaza pas cu pas ipoteza potrivit careia chiar in interiorul MI5 a existat un agent dublu, de origine britanica, ce a protejat din umbra toata pleiada de spioni care au activat de la sfarsitul razboiului in zona Oxford – Londra. Avand numele de cod Elli, acest agent dublu nu numai ca a actionat nestingherit, dar a si ajuns directorul Serviciului de Securitate in perioada de maxima inflorire a spionajului prosovietic, 1956 – 1965.
Autorul nu numai ca dezvaluie identitatea acestui personaj „cu ceva rusesc in trecutul sau“, ci si stabileste conexiuni credibile intre coincidente semnificative, actiuni de musamalizare si pasivitate deliberata, ce au facut posibila cariera in spionaj a Ursulei Beurton (nume de cod Sonia) si activitatea grupului de spioni de la Cambridge – care au scapat cu totii de rigorile justitiei –, pe langa discreditarea dramatica a dezertorilor sovietici, cum ar fi Igor Guzenko. Desi cartea se citeste ca un thriller alert, din pacate jocurile si intrigile deconspirate dupa atatia ani au avut consecinte dureroase si au dus la pierderi de vieti omenesti.
Citeşte mai mult...
