Sonata Kreutzer este una dintre cele mai cunoscute povestiri scurte ale lui Lev Tolstoi. Interzisa la vremea publicarii, face parte dintr-un ciclu de scrieri in care predomina temele mortii, pacatului, caintei si renasterii morale. Este o analiza a societatii de la sfarsitul secolului al XIX-lea si a suferintelor indurate in timpul casniciei, provocate de diferentele dintre statutul barbatilor si cel al femeilor si de modul in care acestia sunt educati. Este o meditatie asupra trairilor extreme la care este impins individul in viata unui cuplu, precum dragostea sau gelozia, care pot duce chiar la crima. O melodrama care-si ia titlul din Beethoven, Sonata Kreutzer isi deapana istoria in compartimentul unui tren. Un strain urca si incepe sa spuna povestea ciudata a unui destin. Si, desi aceasta nu-i deloc pe placul urechilor rusinoase, toata lumea il asculta. E ceva hipnotic, straniu in confesiunea spusa pe indelete, in vagonul afumat al trenului, de un individ care apoi va disparea fara urma. The New York Times
Povestea lui Lev Tolstoi are momente de geniu dramatic; o viziune distructiva asupra casatoriei creste odata cu gelozia pe care aceasta o hraneste, cu ura care parca nu se mai termina, cu furia iscata la tot pasul. Viata sexuala ajunge si ea subiect al judecatii marelui scriitor rus: de la intalnirile teribiliste ale tinerilor la ritualurile infocate ale matrimoniului conventional. Viata printre femei si barbati este o forma de eliberare pe care tinerii sunt invatati s-o accepte, chiar sa o gaseasca naturala, gratie conventiei sociale. - The New York Review of Books
Ivan Ilici este un barbat de varsta mijlocie, aflat la apogeul carierei de magistrat. Dupa un accident banal, el constata ca il asteapta o moarte prematura, pe care o considera o teribila nedreptate. Fata in fata cu propria mortalitate, Ivan incepe sa puna la indoiala tot ceea ce credea despre sensul vietii.
Una dintre cele mai cunoscute povestiri ale lui Tolstoi, Moartea lui Ivan Ilici este o capodopera a realismului psihologic, o examinare intensa si emotionanta a mortii si a cailor de obtinere a izbavirii.
La prima vedere, fictiunea lui Tolstoi pare infectata de convingerile lui religioase. De fapt, arta scriiturii sale este atat de puternica, de clara, incat ea transcende universalul si lasa in urma ideile oricarei religii. In ultima instanta, ce-l framanta pe ganditorul Tolstoi depaseste ordinea estetica sau morala; miza scrierilor sale este alta, Viata si Moartea. - Vladimir Nabokov
Traducere din limba rusa de Antoaneta Olteanu.
Fragment din cartea "Sonata Kreutzer si alte povestiri" de Lev Tolstoi:
"La schit, parintele Serghi a mai petrecut inca sapte ani. La inceput, parintele Serghi primea multe din cele ce i se aduceau: si ceai, si zahar, si paine alba, si lapte, si haine, si lemne. Dar pe masura ce trecea timpul, tot mai aspru isi organiza viata, refuzand tot ce era de prisos si, in cele din urma, ajunse sa nu mai primeasca nimic, in afara de paine neagra, o data pe saptamana. Tot ce i se aducea era oferit saracilor care veneau la el.
La vremea sa, parintele Serghi petrecea timpul in chilie rugandu-se sau purtand discutii cu vizitatorii care veneau din ce in ce mai multi. Parintele Serghi se ducea numai la biserica, de vreo trei ori pe an si dupa apa si lemne, cand avea nevoie.
Dupa cinci ani de asemenea trai, a avut loc ceea ce a fost in curand cunoscut sub numele de evenimentul Makovkina, vizita ei nocturna, schimbarea pe care a suferit-o dupa aceea femeia si intrarea in manastire. De atunci, slava parintelui Serghi a inceput sa creasca. Vizitatorii veneau in numar tot mai mare si langa chilia lui s-au instalat monahi, s-au construit o biserica si o arhondarie. Slava parintelui Serghi, ca de obicei, exagerandu-i-se faptele deosebite, se ducea din ce in ce mai departe. Au inceput sa vina la el bolnavi de departe, sperand sa fie vindecati de el.
Prima vindecare a avut loc in al optulea an de cand se afla la schit. A
