„Faceti din divinitate nu o notiune metafizica, ci o experienta religioasa. Patrundeti in ea. Se afla acolo - mereu in asteptare. Dar pentru asta va trebui sa faceti ceva in ceea ce va priveste, iar acest lucru este meditatia, este yoga. Trebuie sa faceti ceva in ceea ce va priveste, fiindca asa cum sunteti voi, sunteti inchisi. Asa cum sunteti voi, sunteti morti. Asa cum sunteti voi, nu purtati niciun dialog - si nici nu puteti s-o faceti - cu divinitatea, cu existenta. Transformati-va, deschideti cateva usi, creati cateva spatii deschise, creati cateva ferestre, faceti saltul in afara mintii, a trecutului vostru. Iar dupa aceea, dupa aceea nu doar ca veti sti, ci veti trai. Veti trai gratia divinitatii. Veti trai cu iubirea. Veti fi parte integranta din ea, veti fi o unda a ei - un val al divinitatii - si doar atunci va exista cunoastere autentica.” (Osho - Eu sunt poarta)
„Eu sunt poarta” este un captivant dialog dintre maestru si discipol, iar valoarea deosebita a cartii consta atat in raspunsurile date de Osho, cat si in faptul ca intrebarile formulate de discipoli sunt intrebari pe care parca oricare dintre noi am fi vrut sa i le adresam lui Osho, daca l-am fi intalnit si daca am fi avut curajul sa le formulam... Iata, spre exemplu, cateva din intrebarile puse:
„— Osho, iti cer iertare pentru aroganta pe care o presupun unele dintre aceste intrebari foarte personale. Le dau glas doar pentru ca simt ca sunt intrebari care ard in inimile multor oameni. Cine esti tu? De ce ai venit in lume? Care este lucrarea ta aici si cum va fi ea dusa la indeplinire?
— Ai atins realizarea de sine? Cum explici relatia ta cu existenta si cu oamenii?
— Ce inseamna sa fii initiat? Care este semnificatia ezoterica a initierii? Ce fel de initiere oferi tu?
— Cum functioneaza meditatia? Cum poate cineva ajunge la o stare continua de meditatie? Si ce fel de relatie exista intre practica kundalini si meditatie? – Iubirea si gratia sunt calitati care au fost atribuite divinului. Chiar exista aceste calitati? Chiar exista divinul?”
