„In prima ei forma, aceasta carte se chema Un muzeu in labirint. Revazind-o, i-am schimbat si titlul, permitindu-mi sa dau ironiei lui Pascal, «le moi est haissable», un inteles melancolic.
Ce inseamna «normal» in arta? Fata de «normal», soarele lui Van Gogh este prea mare si prea galben; umbrele lui Caravaggio sint prea brutale; muschii statuilor lui Michelangelo, prea vigurosi; bataliile lui Delacroix, prea somptuoase; Rafael e prea pur; Rubens, prea opulent; Velazquez, prea calm; Goya...
„In prima ei forma, aceasta carte se chema Un muzeu in labirint. Revazind-o, i-am schimbat si titlul, permitindu-mi sa dau ironiei lui Pascal, «le moi est haissable», un inteles melancolic.
Ce inseamna «normal» in arta? Fata de «normal», soarele lui Van Gogh este prea mare si prea galben; umbrele lui Caravaggio sint prea brutale; muschii statuilor lui Michelangelo, prea vigurosi; bataliile lui Delacroix, prea somptuoase; Rafael e prea pur; Rubens, prea opulent; Velazquez, prea calm; Goya, prea crud. Si unde merg femeile dansind, ca la Botticelli? Unde sint caii albastri ca la Gauguin? Courbet exclama zeflemitor: «Daca vreti sa va pictez ingeri, aratati-mi-i!». Fraza nu era totusi decit o bravada a maestrului din Ornans. El insusi stia, desigur, ca pictura Renasterii e plina de ingeri pe care nimeni nu i-a vazut si de paradise in care nimeni n-a locuit. Pictorii au inchis uneori ochii pentru a vedea mai bine...” (Octavian Paler)
Citeşte mai mult...
