Se spune ca Occidentul s-a construit pe ideile si valorile Greciei si Romei antice, care au disparut din Europa in Evul Mediu si au fost redescoperite in Renastere. Dar daca acest lucru nu este adevarat?
Intr-o lucrare indrazneata si magistrala, de o intindere impresionanta, Josephine Quinn sustine ca adevarata istorie a Occidentului este mult mai vasta decat ne-ar putea face sa credem paradigma consacrata. O mare parte din istoria noastra comuna s-a pierdut, ocultata de conceptul – dezvoltat in epoca victoriana – „civilizatiilor“ separate. Trecand de la Epoca Bronzului la epoca explorarilor, cartea Occidentul. Istoria unei civilizatii de 4 000 de ani dezvaluie o noua naratiune ce acopera milenii de intalniri si schimburi globale care au construit ceea ce astazi numim Occident, pe masura ce societatile s-au intalnit, s-au impletit si, uneori, s-au indepartat.
De la crearea alfabetului de catre lucratorii levantini din Egipt, nevoiti sa scrie pentru prima data in propria lor limba intr-o tara straina, pana la momentul in care sistemul hindus de numeratie a ajuns in Europa prin intermediul lumii arabe, Quinn sustine ca intelegerea societatilor in izolare este atat depasita, cat si gresita. Contactul si conexiunile, mai degraba decat civilizatiile solitare, sunt cele care determina schimbarile istorice. Fara doar si poate, nu popoarele fac istoria, ci oamenii.
