• ILUMINISMUL. Cautarea fericirii 1680–1790.

ILUMINISMUL. Cautarea fericirii 1680–1790.

  0 din 0 / 0 opinii

  • Editura: LITERA
  • ISBN: 9786303192512
  • Anul ediţiei: 2023
  • Dimensiune: 150x230
  • Limba: RO
  • Numarul paginilor: 1040
  • Tipul copertei: Brosata
  • Colecția: Stiinte Umanistice
  • Livrare rapidă
  • Preluare gratuită
    în magazin

  • Retur gratuit
  • 577,00 lei MD
  • Disponibilitate: În Stoc
  • Livrare: 1-2 zile

Ai intrebari legate de produs sau te putem ajuta sa plasezi o comanda?

Ne poti suna la
079294081, +373 (022) 29-40-81,
Luni - Vineri: 09:00 – 18:00
Sambata-Duminica - zi libera
O istorie magistrala care demonstreaza ca Iluminismul nu a fost o perioada preocupata doar de ratiune, ci si de cautarea unor mijloace practice prin care sa fim mai fericiti.

Una dintre perioadele formative ale istoriei Europei si chiar a lumii, Epoca Luminilor este sursa valorilor occidentale moderne si seculare: toleranta religioasa, libertate de gandire, libertate de scriere si a presei, argumente rationale, coroborate de dovezi. Dar, daca asa stau lucrurile, de ce, la peste 300 de ani de la inceputul lui, Iluminismul este atat de gresit inteles ca expresie a unei ratiuni lipsite de suflet? Raspunsul pe care il cautam ar putea fi acela ca, intr-o masura foarte mare, am acceptat descrierile Iluminismului provenite de la inamicii lui conservatori, anume ca Epoca Luminilor a implicat cu necesitate ostilitate fata de religie sau ca a sustinut o piata libera fara limite ori ca aceasta era „cea mai buna dintre lumile posibile“. Ritchie Robertson se intoarce in lungul secol al XVIII -lea, de la aproximativ 1680 pana la 1790, pentru a descoperi cu adevarat aceasta perioada mult discutata.

In demersul sau, Robertson apeleaza la texte originale ale epocii pentru a dovedi ca, mai presus de toate, Iluminismul s-a concentrat pe sporirea fericirii umane – in aceasta viata, nu in Viata de Apoi – prin promovarea cercetarii stiintifice si a argumentelor rationale. Facand acest lucru, Robertson consemneaza campaniile purtate de figuri ale Iluminismului impotriva unor rele precum pedeapsa capitala, tortura, sclavia sau procesele impotriva vrajitoarelor, apeland la experientele unor figuri importante, precum Voltaire sau Diderot, pe langa cele ale oamenilor obisnuiti care au trait in acele timpuri extraordinare.

In 1784, raspunzand la intrebarea „Ce este Iluminismul?“, Kant i-a incurajat pe barbati si pe femei sa aiba, mai presus de orice, „curajul de a-si folosi propriul intelect“. Robertson arata cum au facut acest lucru ganditorii luminati, cautand o intelegere completa a umanitatii in care ratiunea sa fie echilibrata de emotie si de sensibilitate. Bazandu-se pe texte de filosofie, de teologie, de istoriografie si de literatura scrise in cele mai importante limbi europene, Iluminismul este o lectie de maestru despre istoria epocii de baza a modernitatii, care se adreseaza atat iubitorilor de istorie, cat si celor pasionati de filosofie, de cultura si de dezvoltarea intelectuala a societatii umane.



„O vasta cercetare a operelor filosofilor si ale ideologilor, printre care si Thomas Jefferson, Voltaire si Immanuel Kant, si o interpretare avizata a artei si a literaturii epocii, inclusiv a romanului melodramatic care a sensibilizat un continent intreg, Clarissa de Samuel Richardson. Gratie scrisului elegant al lui Robertson si a analizei sale lucide, aceasta opera impresionanta prin eruditie si intindere, serveste ca o introducere stimulanta si accesibila intr-o perioada de cumpana a dezvoltarii intelectuale a Occidentului.“ Publishers Weekly

„Domnul Robertson este un scriitor splendid, incredibil de erudit in ce priveste literatura europeana si inzestrat cu talentul de a ne largi perceptia asupra oamenilor Luminilor... Robertson, inarmat cu o cunoastere vasta a literaturii Iluminismului, a surprins tonul si spiritul acestui mileniu.“ Wall Street Journal

„Robertson extinde conceptia asupra Iluminismului de la subiectele cunoscute precum revolutia stiintifica pentru a include diverse aspecte ale societatii, de la administratia publica la maniere. Acesta creioneaza portretul nu doar al filosofilor cunoscuti, ci si al multor functionari de stat, din Philadelphia pana la Sankt-Petersburg, care au oferit o forma practica a ideilor iluministe. Pentru Robertson, aceasta perioada este, in final, «o epoca a sentimentului, a simpatiei si a sensibilitatii», al carei scop era fericirea umana in aceasta viata.“ The New Yorker

„O istorie lunga si profund satisfacatoare a unei epoci care nu a fost doar o perioada a ratiunii, ci si «

Spune-ţi opinia

Rău     Bun

Recomandări