In basm este vorba despre un mos si o baba care aveau doua fete: una cuminte, a mosneagului, si alta obraznica si artagoasa, a babei. Intr-o zi, fata blanda a plecat in lume sa isi incerce norocul. Pe drum s-a intalnit cu o fantana pe care a reparat-o, o catelusa pe care a bandajat-o la labuta si un par care era plin de viermi. A ajuns la Sfanta Duminica, pentru care a muncit si astfel a putut sa isi aleaga un cufar drept recunostinta. Ea l-a ales pe cel mai mic si a plecat acasa. Pe drum, parul i-a oferit pere proaspete, fantana apa limpede si catelusa niste margele. Invidioasa pe succesul ei, fata obraznica a babei a plecat si ea pe acelasi drum. S-a intalnit cu fantana, cu catelusa si cu parul, dar nu le-a ajutat. Ajunsa si ea la Sfanta Duminica, a muncit foarte putin, dar a luat si ea un cufar, unul nu micut, dar foarte mare, pe care s-a chinuit sa il tarasca pana acasa. Ajunsa si ea la casa parinteasca, si-a deschis cufarul si din el au sarit fel si fel de lighioane care au inghitit-o si pe ea, si pe baba. Fata mosului a deschis si ea micutul cufar, unde a gasit bani si bogatii.