„Schimbarile se produc tot mai repede, economiile sunt deschise catre competitie iar presiunea la care sunt supuse organizatiile pentru a face mai mult, mai bine si cu bani mai putini este din ce in ce mai mare. Cum sa realizezi mai mult decat atat? O solutie ar fi implicarea creativitatii angajatilor, astfel incat organizatia sasi poata continua drumul ascendent, avand astfel tot mai multe sanse de a profita de oportunitatile aparute. Dar cum sa faci acest lucru? Cartile occidentale despre management sustin delegarea puterii, participarea si deschiderea, dar pot oare aceste propuneri anglosaxone sa functioneze si in culturile bazate mai mult pe ierarhie? Cartea de fata accepta, intro oarecare masura, solutia respectiva, dar numai intrun cadru care sa permita un grad mai mare de comunicare cu noi insine si cu ceilalti.
Profesorul Ramachander, Rama pentru prieteni, descrie cateva principii si abordari universal valabile, aplicabile oricarei culturi. El scrie bine, intrun stil captivant, bine informat, gratie relatiei apropiate, de lunga durata, cu principalii ganditori din domeniul afacerilor si din alte domenii. El isi sustine ideile cu exemple din Asia si din Occident, alaturi de anecdote amuzante si propune solutii precise pentru cresterea creativitatii. Toate acestea, intrun text foarte accesibil, un indreptar practic pentru manageri si pentru cei care studiaza comportamentul in context organizational.
Dupa parerea mea, multe dintre temele propuse aici sunt importante, iar asta nu doar pentru ca ele amintesc de subiecte pe care leam tratat eu insami in lucrari despre creativitate, prin accentul pus pe elementul perceptie, prin modul delicat in care autorul influenteaza cunoasterea si importanta recunoasterii, prin ideea aplicarii si utilizarii profunde a diferentelor individuale. Cartea trateaza abordari mai simple ale schimbarii, prin folosirea studiilor de caz, a diagramelor si a unor elemente mai degraba teoretice, cum este parcursul aleatoriu. Dar pe langa toate acestea sunt prezente capitole despre insusirile dialogului si calmarea gandirii.”, Prof. Jane Henry
