Fiecare individ, dar si colectivitatea este preocupata de marile probleme ale alimentului, alimentatiei si comportamentului alimentar, cautandu-se solutii corecte la intrebarile: ce, cum, cand, cat si unde mancam pentru satisfacerea necesitatilor fiziologice dar si culturale, cunoscut fiind faptul ca hrana si stilul de viata sunt factorii esentiali ai prevenirii bolii, mentinerii sanatatii, cresterii calitatii vietii si incetinirea imbatranirii.
De altfel stiinta moderna, Nutrigenomica, a demonstrat la cel mai profund nivel, cel molecular ca „suntem cu adevarat ceea ce mancam si ceea ce au mancat parintii si stramosii nostri”, ca suntem fiinte unicat si ca avem nevoie de o dieta strict personalizata, ca suntem in concluzie suma alegerilor noastre inclusiv celor alimentare. Alimentul, analizat dintr-o perspectiva holistica, este mult mai mult decat ceea ce pare a fi, pentru unii un prilej de desfatare, pentru altii o necesitate fiziologica sau ambele.
In fapt alimentul este un principal purtator de informatie din mediul inconjurator necesara bunei functionari a entitatii „om”, care biologic, este un sistem deschis informational, cu autoreglare si evolutie antientropica. Aceasta informatie a matricei alimentare este inscrisa atat in compozitia macronutrientilor (proteine, lipide, glucide), micronutrientilor (macroelemente, microelemente, vitamine, enzime), non-nutrientilor (fitochimicale), dar mai ales in raporturile cantitative si calitative in care se gasesc acestea.
In acest mod alimentul natural (microorganisme, plante, animale salbatice) este de fapt o matrice informationala extrem de complexa care transmite semnale din mediul inconjurator masinariei informatice a organismului uman. Informatiile naturale transmise de alimentele naturale organismului uman mentin starea de sanatate individuala, dar si integrarea lui corecta in mediu social si biologic, si in final determina echilibrul speciei umane in biosfera.
