Afirmatia reprezinta formularea unui adevar pe care incerci sa ti-l insusesti in viata. S-a spus ca suntem ceea ce mancam. Ar fi mai adevarat sa spun: Suntem ceea ce gandim. Pentru ca mintile noastre exprima si, de asemenea, influenteaza realitatea a ceea ce suntem mult mai mult decat o fac trupurile noastre. Gandurile noastre ne influenteaza, intr-o mare masura, pana si starea de sanatate fizica.
Nici un mare progres din viata nu se produce intamplator. Sportivul trebuie sa exerseze indelung pentru a stapani tehnicile de care are nevoie: aruncarea mingii, coborarea pe schiuri pe o panta dificila, saltul la o distanta cat mai mare. Iar pianistul trebuie sa munceasca cel putin la fel de mult pentru a ajunge la stapanirea miscarilor degetelor sale, pentru a putea interpreta cu usurinta cele mai complexe pasaje muzicale.
Si viata este o arta. Din nefericire, este o arta careia multi oameni ii dedica prea putina energie. Oamenii iau viata asa cum este si se tot intreaba de ce lucrurile se incapataneaza sa mearga prost.
Gandurile sunt lucruri. Cuvintele, care sunt ganduri cristalizate, au o putere incomensurabila, mai ales daca le rostim concentrandu-ne. Simplul fapt ca te gandesti la oboseala iti poate submina energia. Intarind acest gand prin cuvinte, „sunt extenuat“ definesti si prin aceasta conferi forta gandului respectiv. Este valabil si invers. Daca te simti obosit, dar, brusc, atentia iti este captata de ceva, oboseala va disparea cu totul ! Esti ceea ce gandesti. Daca, in plus fata de acest interes brusc, il si verbalizezi prin cuvintele „ma simt minunat!“, este posibil sa descoperi ca, in afara faptului de a te simti doar cu putin mai bine, te simti, de fapt, ca si cum ai fi dobandit o noua definitie a propriei persoane.
Atat de multe dintre esecurile din viata noastra – legate de stapanirea unei limbi straine, de incercarile de a relationa cu ceilalti, de a face asa cum trebuie tot ceea ce ne propunem – se datoresc numai gandului ca ceea ce vrem sa facem este un lucru complet strain noua.
Pe de alta parte, multe dintre succesele din viata noastra sunt rezultatul acceptarii noului ca apartinandu-ne. Limba franceza, de exemplu, poate fi invatata mult mai usor de catre cel care se lasa patruns de gandul „sunt francez,“decat de cel care isi spune (cum fac, adeseori, elevii la ora) „oamenii astia vorbesc ciudat!“
Dificultatea rezida in faptul ca obiceiurile noastre sunt inradacinate adanc in subconstient. Prin urmare, chiar si atunci cand incercam sa le schimbam, ne trezim trasi inapoi in mod repetat si chiar impotriva vointei noastre, potrivit vechilor obiceiuri.
Pe de alta parte, afirmatiile, atunci cand sunt repetate intr-o stare de concentrare profunda iar, apoi, ajung in subconstient, ne pot schimba la niste niveluri ale mintii asupra carora majoritatea noastra are un control constient redus.
Suntem ceea ce gandim. Insa suntem si mult mai mult decat ceea ce gandim in mod constient. Suntem multitudinea infi nita de tipare confl ictuale de sentimente, obiceiuri si reactii pe care le-am acumulat de-a lungul unei intregi vieti – fara nici o exagerare, pe parcursul intregii noastre vieti – in subconstientul mintii noastre. Pentru a ne vindeca, trebuie sa punem ordine si in aceste conflicte interioare.
Nu este suficient, pe de alta parte, nici sa afirmam schimbarea la nivelurile constient si subconstient. Pentru ca suntem parte a unei realitati cu mult mai ample, cu care trebuie, de asemenea, sa traim in armonie. In spatele mintii noastre omenesti se afla constiinta divina. Atunci cand incercam sa ne transformam numai prin efortul propriu, ne limitam potentialul de vindecare si de dezvoltare. Afirmatia trebuie sa fi eridicata de la nivelul inchis in sine al mintii la nivelul realitatii superioare a superconstiintei.
A te vindeca inseamna a te „descotorosi de imperfectiuni“. A fi perfect inseamna a oferi expresie superconstiintei surse – creativitatii si a solutiilor. Prin urmare in folosirea
