RECITINDU-L PE DOSTOIEVSKI. 200 DE ANI DE LA NASTERE

La Dostoievski, in centrul tuturor evenimentelor sta Omul framantat de indoieli, sfasiat de patimi, insetat de iubire, putere si bani, cautand credinta si pe Dumnezeu. Urcusurile si coborasurile relatiilor, caracterele descrise zguduitor si descarcarile electrice dintre personaje, maniera contradictorie in care acestea sunt construite genereaza un anumit "efect al complicitatii" asupra cititorului: ajungem sa privim lumea prin ochii personajelor si s-o percepem simultan cu bataile inimii lor. Si parca tot nu este indeajuns. Dostoievski pare ca ne provoaca sa ne intrebam: putem sa garantam pentru gradul nostru de "normalitate" sau al altcuiva? Cat purtam in noi din Raskolnikov, Svidrigailov, Lujin, Stavroghin, Piotr Verhovenski, Fiodor Pavlovici, Smerdiakov sau Ivan Karamazov si cat din staretul Zosima, Miskin, Arkadi Dolgoruki, Dmitri sau Aliosa Karamazov? Care dintre noi este Aliona Ivanovna, Sonia Marmeladova, Aglaia Epancina, Polina Aleksandrovna, Katerina Ivanovna, Nastasia Filippovna sau Grusenka? Dostoievski te face sa te indoiesti si sa te infricosezi nu doar de ceilalti, ci si de tine insuti.