Intr-o seara de august, Arne si Tove se afla in casa lor de vacanta din sudul Norvegiei, unde isi petrec intotdeauna vara impreuna cu copiii. In apropiere locuieste prietenul lor Egil. Kathrine, pastor al Bisericii Norvegiene, se intoarce acasa de la un seminar biblic si-si pune tot felul de intrebari despre casnicia ei. Jurnalistul Jostein iese in oras sa se imbete, in timp ce Turid, sotia lui, asistenta intr-un spital de psihiatrie, intra in schimbul de noapte, in timpul caruia un pacient aflat in grija ei va evada.
Deasupra tuturor, pe cer apare dintr-odata o stea imensa, stralucitoare, care le trezeste in suflet un sentiment misterios, ca un semn prevestitor de rele.
In vreme ce vietile celor noua personaje se intersecteaza in decurs de doua zile in jurul acestui eveniment, in jurul lor se petrec lucruri stranii. Sute de crabi marini se ingramadesc pe sosea in fata masinii lui Arne; Jostein primeste in secret vestea ca membrii unei formatii de death metal au fost ucisi cu bestialitate intr-un ritual satanic; Kathrine oficiaza slujba de inmormantare a unui barbat pe care l-a intalnit cu o zi in urma in aeroport.
Luceafarul de dimineata ne vorbeste despre cat de banala si in acelasi timp dramatica e viata, despre straniul impregnat in tesatura lumii si despre intunericul din noi toti. Noul si remarcabilul roman al lui Karl Ove Knausgard examineaza libertatea si haosul duse la limita si ce se intampla atunci cand in lume se dezlantuie forte aflate dincolo de puterea noastra de intelegere, iar taramul vietii incepe sa comunice cu al mortii.
In prima sa scriere de fictiune de dupa seria Lupta mea, Knausgard renunta la stilul intens autobiografic in favoarea unei forme captivante de fabulatie patrunsa de un suflu teologic. Un corp ceresc misterios apare pe cer la sfarsit de august, insotit de semne biblice, halucinatii si intamplari tot mai nefiresti in natura. Trasand evolutia a noua personaje interconectate, Knausgard zugraveste aceste fenomene enigmatice pe fundalul detaliilor banale ale vietii de zi cu zi. Combinatia de universal si intim-particular permite romanului sa abordeze subiecte capitale - moartea si experienta apropierii de moarte, credinta si disperarea - cu dinamismul unei naratiuni pline de suspans si, totodata, cu profunzimea interogatiei filosofice. - The New Yorker
Knausgard ni se dezvaluie, in mod neasteptat, ca un maestru al supranaturalului... Darul de povestitor care i-a fascinat pe cititorii seriei Lupta mea ramane impresionant. Asemenea lui Stephen King, una din sursele sale de inspiratie, autorul se tine foarte aproape de personaje, reproducandu-le traseul aleatoriu al gandurilor... E un roman profund, foarte usor de citit, presarat cu idei si digresiuni fascinante. - Los Angeles Time
Primul roman in sens traditional al lui Knausgard de dupa publicarea traducerii volumului Orice lucru isi are vremea lui este o poveste sumbra si palpitanta despre aparitia unei stele noi... Autorul ne trece dezinvolt si imprevizibil prin diverse tipuri de discurs. Examinarea patrunzatoare a frumusetii si ororii mundanului ii va incanta pe admiratorii seriei Lupta mea... Un salt spectaculos in cariera scriitorului. - Publishers Weekly
Imaginatia lui Knausgard functioneaza impecabil... Chiar cand incepem sa ne intrebam incotro ne duce si daca e realmente capabil sa ne conduca la destinatie, ne trezim ca am ajuns. El reuseste de fapt ceva la care poate nu ne-am fi asteptat niciodata din partea lui: ne transporta pe un alt Taram, ca un spirit psihopomp, asexuat sau pe jumatate animal. - London Review of Books
Stilul lui Knausgard e deopotriva simplu, direct si elevat emotional... O simfonie. - The New York Times Book Review