Cartea pleaca de la premisa ca Mihail Sebastian este un autor-turnesol care, prin datele ce pot fi gasite laolalta in biografia lui (membru al Tinerei Generatii si al gruparii „Criterion”.
Rredactor si colaborator la publicatii foarte diferite din punct de vedere ideologic: Cuvintul, Revista Fundatiilor Regale, Rampa, Reporter, Viata Romaneasca etc.; discipol al lui Nae Ionescu si prieten cu Mircea Eliade, amindoi reprezentanti ai dreptei radicale; tinta, in calitate de evreu, a nationalistilor din tabara iorghista si legionara, dar si a legislatiei antisemite introduse de Statul roman incepind cu anii ‘30; atacat de nationalistii evrei, care vad in el un „asimilist” sau chiar un tradator; apropiat al Partidului Comunist in preajma momentului 23 August 1944; victima a unui accident neelucidat, in 1945, care da nastere la numeroase legende bazate pe teorii ale conspiratiei), permite unificarea, compararea si intelegerea unor contexte altfel eterogene.
„Critica lui Mihai Iovanel e metodica, intensiv analitica, abraziva, lipsita de sentimentalism si retorica, de o mare vioiciune argumentativa, perfect adecvata mobilului ideologic si caracterologic pe care-l urmareste. Autorul opereaza prin reducerea conceptuala a discursului lui Sebastian si al comentatorilor lui, astfel incit expunerea capata caracterul demonstrativ al unui joc logic.
Procesul abstractizarii se bazeaza insa pe o excelenta cunoastere a operei lui Sebastian si a bibliografiei subsecvente (cu veleitati exhaustive). Lucrarea lui Iovanel va stirni controverse si dezbateri aprinse, as zice, pe masura valorii si a contributiilor innoitoare pe care le aduce. Ea releva un talent critic de prima mina.” -- Paul Cornea
Cartea pleaca de la premisa ca Mihail Sebastian este un autor-turnesol care, prin datele ce pot fi gasite laolalta in biografia lui (membru al Tinerei Generatii si al gruparii „Criterion”.
Rredactor si colaborator la publicatii foarte diferite din punct de vedere ideologic: Cuvintul, Revista Fundatiilor Regale, Rampa, Reporter, Viata Romaneasca etc.; discipol al lui Nae Ionescu si prieten cu Mircea Eliade, amindoi reprezentanti ai dreptei radicale; tinta, in calitate de evreu, a nationalistilor din tabara iorghista si legionara, dar si a legislatiei antisemite introduse de Statul roman incepind cu anii ‘30; atacat de nationalistii evrei, care vad in el un „asimilist” sau chiar un tradator; apropiat al Partidului Comunist in preajma momentului 23 August 1944; victima a unui accident neelucidat, in 1945, care da nastere la numeroase legende bazate pe teorii ale conspiratiei), permite unificarea, compararea si intelegerea unor contexte altfel eterogene.
„Critica lui Mihai Iovanel e metodica, intensiv analitica, abraziva, lipsita de sentimentalism si retorica, de o mare vioiciune argumentativa, perfect adecvata mobilului ideologic si caracterologic pe care-l urmareste. Autorul opereaza prin reducerea conceptuala a discursului lui Sebastian si al comentatorilor lui, astfel incit expunerea capata caracterul demonstrativ al unui joc logic.
Procesul abstractizarii se bazeaza insa pe o excelenta cunoastere a operei lui Sebastian si a bibliografiei subsecvente (cu veleitati exhaustive). Lucrarea lui Iovanel va stirni controverse si dezbateri aprinse, as zice, pe masura valorii si a contributiilor innoitoare pe care le aduce. Ea releva un talent critic de prima mina.” -- Paul Cornea
