Bird Gardner, un baiat de doisprezece ani, duce o existenta linistita alaturi de tatal sau, un fost lingvist care, in prezent, lucreaza la Biblioteca Universitatii Harvard. Timp de zece ani, vietile lor au fost guvernate de legi menite sa apere „cultura americana“, dupa o perioada de instabilitate economica si de violente.
Sub pretextul mentinerii ordinii si refacerii prosperitatii, autoritatile au acum dreptul de a-i reloca pe copiii disidentilor, cu precadere pe cei de origine asiatica, in vreme ce cartile considerate „nepatriotice“ au fost deja indepartate de pe rafturile bibliotecilor. Printre aceste volume, se numara si unul scris de mama lui Bird, o poeta chino-americana, care si-a parasit familia pe cand Bird avea doar noua ani.
Bird nu stie ce s-a intamplat cu mama lui, dar cand primeste o scrisoare misterioasa, continand doar un desen criptic, porneste in cautarea ei, indrumat de basmele pe care aceasta i le citea in copilarie si ajutat de prieteni neasteptati. Drumul il poarta la New York, acolo unde un act de sfidare poate marca inceputul unei noi ere a libertatii.
Inimile noastre ratacite este o poveste despre felul in care societatile asa-zis civilizate pot ajunge oarbe in fata celor mai cumplite nedreptati. Este o poveste despre puterea artei – dar si despre limitarile sale – de a produce o schimbare in lume, despre mostenirea pe care o lasam copiilor nostri si despre cum poate oricare dintre noi sa-si pastreze inima intacta intr-o lume distrusa.
„Ng creeaza o poveste remarcabila despre relatii de familie indestructibile, carti care salveaza vieti (si bibliotecari aparent omniscienti!), arta subversiva si activismul intamplator, care ne transforma. Liric si terifiant, uimitor si empatic, romanul Inimile noastre ratacite atinge, incontestabil, perfectiunea literara.“ (Booklist)
„Recunoscuta pentru tematici precum familia, problemele rasiale si relatiile interumane, Ng creste aici miza, cu o poveste intensa, abordand subiecte ca brutalitatea politiei, protestele politice, interzicerea cartilor incomode si discriminarea rasiala... Ca si in cazul romanelor sale precedente, stilul narativ nu va dezamagi nici o clipa.“ (Library Journal)
